„ Folclorul
nostru… nu numai că este sublim, dar te face să înţelegi
totul. E mai
savant decât toată muzica aşa-zis savantă. Şi asta într-un
fel cu totul inconştient. E mai
melodic decât orice melodie, dar asta
fără să vrea. E
duios, ironic, trist, vesel şi grav.”
George Enescu
La 07 februarie 2017 în incinta Bibliotecii IP Gimnaziul
Rubleniţa s-a petrecut şezătoarea literară cu genericul: „Vechiul
obicei moştenit din străbunei”. Participanţi fiind elevii
din treapta gimnazială.
Sala de lectură
a fost decorata cu obiecte artizanale, de factura ţărănească: căni din lut,
linguri din lemn, ştergare, fus etc., totul pentru a crea o atmosfera specifica
şezătorii de la sate. Patru mese aranjate în forma de stea, în centrul ei fiind una încărcată
cu cele enumerate mai sus. Elevii au fost împârţiţi în patru echipe. O parte din elevii stăteau la mese fiind gazde, iar ceilalţi -oaspeţi şi veneau
la şezătoare aducând bucate.
Şezătoarea s-a deschis
cu poezia spusă de un elev care a
fost gazdă având în mâini o tavă cu pâine şi sare pentru a întâmpina oaspeţii. Au fost anunţate
obiectivele propuse spre realizare în cadrul activităţii:
-
consolidarea cunoştinţelor despre tradiţii şi obiceiuri transmise din străbuni;
- dezvoltarea
dragostei pentru arta populară;
-recitarea
rolurilor în mod expresiv, folosind un ton şi o mimică adecvată;
-prezentarea costumelor populare din diferite zone ale tarii;
- intonarea cântecelor cunoscute, respectand linia
melodica;
-prezentarea produsul finit si modul de realizare.
Toţi elevii, paticipanţi la şezătoare,
ascultînd îndrumarea bibliotecarului au
început să lucreze. În timp ce
se lucra, elevii clasei a VI-a”B”au dramatizat sceneta „Fata babei
şi fata moşneagului” de I. Creangă, îndemnând publicul să i-a pildă de la fata
moşneagului ,căci:
„Răutatea şi mândria,
Lenea şi cu lăcomia,
Niciodată nu te-ajută,
Ba ţi-aduc pagubă multă.
Apoi doi elevi şi-au prezentat
costumele naţionale cu care erau îmbrăcaţi, cusute cândva de mâinile mamei şi a bunicii sale.
Au fost interpretate cîntece populare
vechi , la care toti paticipanţii s-au cuprins în hora strămoşească mostenită
din străbunei.
Fiecare
echipă a realizat obiecte diferite:
semne de carte cu ajutorul cusăturilor, repararea cărţilor deteriorate,
reânnoirea separatoarelor de carte, cusuturi în biser,
croşetare, precum şi momente de inspiraţie
poetică scrise şi recitate de
elevi în timpul şezătoarei.
Este o mare bucurie că încă se mai păstrează în unele zone ale ţării aceste
datini care ne ajută să înţelegem sărbătoarea respectivă precum şi să ne
bucurăm împreună de Marele Praznic. Păstrarea acestor datini este o mărturie
vie a faptului că avem o conştiinţă a neamului din care facem parte.
Obiceiurile ţin de
conştiinţa poporului român pentru că exprimă înţelepciunea populară a acestui
neam, sunt esenţe ale bogăţiei noastre spirituale.
Nina Grincu
bibliotecar grad
didactic I,
IP Gimnaziul
Rubleniţa
Comentarii